Misiunea CAR Prietenia
Istoric
În Transilvania s-au constituit astfel de asociaţii, încă din secolul al XVIII –lea, urmând modelul breslelor care aveau şi un caracter de întrajutorare. Membrii breslelor furnizau un fond de ajutorare pentru cazuri de boală, decese, ajutoare ocazionale. Punctul de pornire al mişcării asociative l-a constituit formarea asociaţii lor de ajutor reciproc. Primele asociaţii de credit din România au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX -lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen şi Schulze – Delizsch. În configurarea gândirii economice asociative interbelice, o seamă de personalităţi ale vieţii politice, economice şi ştiintifice au fost preocupate de problematica asociativă Uniunile de credit sunt asociaţii autonome de persoane, reunite în mod voluntar, în scopul satisfacerii nevoilor şi aspiraţiilor de natură economică, socială şi culturală, prin intermediul unei înstituţii controlate în mod democratic Casele de Ajutor Reciproc respectă şapte principii de bază precum : asocierea voluntară şi deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor , autonomia , independenţa, educarea şi instruirea membrilor. Autor: „O cronologie a Caselor de Ajutor Reciproc” Cristian Florin Bota – Editura Altip Alba Iulia 2013
Viziune
Obiectul de activitate al casei de ajutor reciproc il constituie acordarea catre membrii săi de împrumuturi cu dobandă care se reîntoarce la fondul social al membrilor, după deducerea cheltuielilor statutare. Obiectul de activitate al casei de ajutor reciproc este nonprofit si urmăreşte următoarele obiective: atragerea în rândul membrilor, pe baza liberului consimţământ, a unui numar cât mai mare de persoane; întrajutorarea între membrii săi, prin acordarea de împrumuturi, cu o dobandă care sa se reintoarcă la fondul social al membrilor după deducerea cheltuilelilor statutare; practicarea unor tehnici de management moderne elaborate pentru instituţiile financiare de ajutor reciproc, şi stabilirea preţurilor produselor şi serviciilor financiare astfel încat venitul obţinut să acopere toate costurile atragerii de fonduri sociale ale membrilor, să acopere toate cheltuielile de funcţionare ale C.A.R. şi să contribuie la crearea şi menţinerea unui nivel adecvat de capital, precum şi crearea de provizioane , şi rezerve necesare protecţiei optime a fondurilor sociale ale membrilor; participarea tuturor membrilor la buna desfăşurare a activităţii şi la controlul utilizării fondurilor, potrivit prevederilor statutului propriu, a reglementarilor ce decurg din acesta şi a normelor financiare în vigoare; asigurarea respectării drepturilor şi obligaţiilor fiecărui membru conform prevederilor statutului propriu şi reglementărilor ce decurg din acesta; încurajarea membrilor să depună economiile fondului lor social la C.A.R.; promovarea unor programe educaţionale referitoare la modul de economisire a banilor si gospodarire eficientă a lor; hotaraşte primirea, întroducerea şi scoaterea din funcţie sau înstrainarea mijloacelor fixe din dotarea casei de ajutor reciproc; încurajarea membrilor săi să-şi constituie fonduri sociale solide. acordarea, în cazul decesului unui membru, a unui ajutor de deces nerambursabil, urmaşilor acestuia, în cuantumul stabilit de adunarea generală.
Abordare
MADISON, Wisconsin—În aceastǎ varǎ, membrii Consiliului Mondial al Caselor de Ajutor Reciproc (WOCCU) şi-au întǎrit angajamentul faţǎ de membrii caselor de ajutor reciproc din întreaga lume prin adoptarea Principiilor Internaţionale de Protecţie a Consumatorilor Caselor de Ajutor Reciproc. WOCCU a fǎcut recent urmǎtorul pas pentru a promova principiile în rândul caselor de ajutor reciproc selectate şi a participa împreunǎ cu alte agenţii de microfinanţare importante pentru a se asigura cǎ acordarea echitabilǎ de credite şi practicile legate de economii sunt acceptate la nivel global. Principiile Internaţionale aprobate în iulie de cǎtre Adunarea Generalǎ a WOCCU din Hong Kong, constituie ultima dintr-o serie de directive pentru casele de ajutor reciproc publicatǎ de cǎtre organizaţie. Cele nouǎ principii sunt concepute pentru a completa mai degrabǎ decât pentru a înlocui cerinţele de reglementare locale şi standardele prudenţiale, oferind modele ale „celor mai bune practici” pentru a oferi servicii membrilor caselor de ajutor reciproc, coform lui Dave Grace, vicepreşedinte al WOCCU’ pentru servicii de asociere. „Casele de Ajutor Reciproc din întreaga lume existǎ pentru a oferi servicii membrilor lor, dar nu toţi membrii sunt serviţi în mod egal,” a spus Grace. „Membrii caselor de ajutor reciproc din întreaga lume au dreptul la un tratament corect şi etic oferit cu un grad înalt de onestitate şi integritate. Principiile WOCCU prezintǎ standardele pentru oferirea de servicii etice membrilor aplicabile tuturor caselor de ajutor reciproc indiferent unde se aflǎ.” Cele nouǎ principii au fost elaborate în ultimii doi ani printr-un proces de participare a membrilor WOCCU şi experţi mondiali în protecţia consumatorului. Principiile constituie piatra de temelie a eforturilor WOCCU în Kenya, Mexic şi Filipine, unde casele de ajutor reciproc promoveazǎ un program care evalueazǎ activitatea caselor de ajutor reciproc pe baza principiilor şi efectueazǎ schimbǎri acolo unde existǎ lacune. Programul iniţial ar trebui sǎ dureze de la şase pânǎ la nouǎ luni pentru a se încheia.
Ce este o Casa de Ajutor Reciproc (CAR)?
Scopul sau este dezvoltarea legaturilor de solidaritate, sprijin si intrajutorare materiala a membrilor sai, prin atragerea de fonduri sociale de la membri si acordarea de imprumuturi acestora.
Obiectivele C.A.R. sunt:
– sprijinirea financiarea a membrilor, in vederea imbunatatirii situatiei lor economice si sociale si incurajarea dezvoltarii comunitatilor locale.
– asigurarea, in mod egal, a acelorasi drepturi si obligatii pentru fiecare membru.
– asigurarea posibilitatii egale a tuturor membrilor de a participa la buna desfasurare a activitatii C.A.R. si incurajarea controlului utilizarii fondurilor C.A.R
– incurajarea membrilor sa contribuie la constituirea fondului social in cadrul C.A.R. si protejarea acestor fonduri impotriva pierderilor si devalorizarii.
– acordarea de imprumuturi catre membri si asigurarea recuperarii lor, conform contractelor incheiate
– practicarea unor tehnici de management moderne elaborate pentru institutiile financiare nebancare.
– stabilirea preturilor produselor si serviciilor financiare astfel incat membri sa poata beneficia de sprijinul unei institutii capitalizate, solide si sigure, care sa le vina in intampinarea nevoilor lor.